WOW!!!!

nu stiu de unde sa incep. cum sa incep. o sa incerc.
seara... ploaia... masini... oameni fugind prin ploaie... ma uit pe geam la ei. "lumea toata este doar a mea" imi spune o voce in minte. pentru prima data, toate vocile din minte vorbesc la unison. abia astept dimineata, sa ma vada toata lumea, sa se vada in ochii mei ca lumea o am la degetul mic.
sa fac o usoara introducere. acum doua luni (plus/minus) am apucat sa-mi cunosc clona. nu fizic ci emotional si sentimental. ganduri, idei, sentimente totul era transpunerea mea in feminin. eram aproape convins ca este celebra "jumatate"... dar... slava Domnului nu a fost... daca stam sa ne gandim putin, nu e jumatatea mea... este... "eu"... prea "eu"... ca sa citez o replica ce la prima auditie mi s-a parut meschina si oarecum cu tenta de oftica "ai putea sa fii impreuna cu tine insuti?" cat m-a durut de mult replica asta atunci atat de mult ma bucura acum.
si ma bucura dintr-un motiv anume. intr-adevar asa era... da, sunt de acord, e frumos sa intelegi o persoana pe deplin si sa iti dai seama ce vrea sa zica dintr-o privire pentru ca la randul tau vrei asta. dar... parca totusi... ceva lipseste...
lipseste frumusetea descoperirii unei persoane, lipseste acel "ceva" care te face ca de fiecare data sa vrei sa intelegi putin mai mult din persoana de langa. si sa faci asta each heart beat at a time. dar n-o sa dau in "doctorul dragoste" sau mai stiu eu ceva de genul. nu are rost. lectii dau in particular :)).
revenind la wow.. revenind la ceea ce trebuie. se zice ca roata se intoarce, ocaziile se razbuna etc. asa e. 100% asa e. pentru ca deh, dualitatea umana isi face prezenta simtita. da, intr-adevar acea persoana imi seamana, mult. dar... nu destul cat sa fie acel ideal in viata, acea "the one". am aflat asta the hard way. si acum ma bucur nespus... pentru ca... daca nu se intampla asta, nu apucam sa cunosc adevarata mea perfectiune. acea persoana care cand o vezi te trazneste ceva in minte care zice "uite-te bine la ce ai in fata ta. o s-o vezi zi de zi tot restul vietii tale. si o sa-ti placa asta la nebunie."
o vorba din popor spune "dragostea apare atunci cand n-o cauti si cand ti-ai pierdut toata speranta in ea". bine au zis batranii. oricat de mult i-am considera senili, de generatie trecuta sau mai stiu eu ce, stiu ei ce stiu si zic bine ce zic. dar si cand apare dragostea cand te astepti mai putin, apare pe cat de tare ai dorit-o toata viata. si bine face. deja prea multa filosofeala.
sunt intr-o stare de exaltare... de doua saptamani, stare care va tine mult, foarte mult "50 de ani + " ziceam la un moment dat. asta se intampla pentru ca sunt fericit, suntem fericiti adica. lumea e a noastra si doar a noastra. pentru ca iubesc unica persoana din lume care ma poate completa. si pentru ca ma iubeste. pentru ca avem un milion de motive sa ne iubim, pentru ca pana acum acest post nu prea are noima si nici coerenta, pentru ca sunt mult prea indragostit sa scriu ceva logic.
dar macar incerc. si pot sa spun ca pe cat de identica imi era acea persoana de acum doua luni, pe atat de bine ma completeaza Anitta. de la cea mai tarznita nebunie pana la cea mai tandra atingere. este tot ce mi-am dorit vreodata. am un milion de motive sa o iubesc. in fiecare zi realizez cateva motive noi. ea a stat intr-o seara si a adunat 77 de motive pentru care ma iubeste. si cu fiecare conversatie indiferent daca este virtuala sau reala imi arata mereu alte si alte motive pentru care ma iubeste. cand am citit postul ei am experimentat prima betie fara alcool din viata mea. era o vorba "ma-mbat din iubire". eu chiar m-am imbatat in seara aia si de atunci o tin intr-o betie constanta. fluturii din stomac sunt mic copil pe langa sentimentul care mi-l da un simplu mesaj de la ea. o iubesc cu toata fiinta. singurul lucru fata de care simt o usoara urma de regret este ca, desi o iubesc cat pot eu de mult, simt ca intr-adevar merita un pic mai mult, nu mult, doar un pic. acea sutime in plus care iti trebuia sa fii admis, acea fractiune de secunda care te-ar fi scapat dintr-un accident. dar pe de alta parte ma imbarbateaza gandul ca toata viata o avem impreuna inainte si pot azi s-o iubesc putin mai mult ca ieri si maine putin mai mult ca azi.